Popa lancu din Podeni, capetenia unei bande de hoti, este in pericol de a fi prins de potera si de aceea, fratele sau, Stavrache, il sfatuieste sa se inroleze voluntar in armata si sa plece pe frontul din Balcani, pentru a i se pierde urma. Popa lancu urmeaza sfatul fratelui sau, iar averea ii ramane lui Stavrache, atunci cand acesta primeste o scrisoare prin care este anuntat ca lancu Georgescu a murit "pe campul de onoare de trei gloante inamice primite in pantece". obsesiile si cosmarurile lui Stavrache, iscate din teama ca fratele sau nu ar fi murit si ca s-ar putea intoarce sa-i ia averea il complesesc astfel ca i se declanseaza nebunia.

„ Un sfert de ceas pana la hanul lui Manjoala... de-acolea, pana-n Popestii de sus, o postie: in buiestru potrivit, un ceas si jumatate (...). Acu sunt sapte trecute: al mai tarziu pana la zece, sunt la pocovnicu Iordache". in timp ce-si calcula astfel distantele, calaretul vede „ca la o bataie buna de pusca" hanul lui Manjoala si se grabeste sa ajunga acolo. Este intampinat de Marghioala, vaduva lui Manjoala, si simte prezenta Necuratului. Tot felul de intamplari ciudate il vor face pe drumetul nostru sa necesite purificare timp de patruzeci de zile la un schit. Mult mai tarziu, naratorul afla ca hanul a ars, iar hangita si-a gasit sfarsitul in flacari.

In asteptarea diligentei si prins intr-o criza de friguri, Leiba Zibal, hangiul evreu din Podeni, isi aminteste cum a schimbat felurite meserii pana cand a murit fratele nevestei sale, Sura, si au mostenit hanul.Chiar daca aveau un trai indestulat, nu se bucurau nici de sanatate, nici de liniste. Oamenii ii batjocoreau, ii ocarau, ii amenintau. Cel mai rau era badea Gheorghe. Il luase in slujba in urma cu o vreme, fiindu-i mila de el, îi spusese ca abia iesise din spital. Omul insa era brutal, lenes, obraznic si hot. Cand a amenintat-o pe Sura, apoi a asmutit un caine asupra celui mic, a lui Strul, Leiba l-a scos din slujba. Gheorghe n-a vrut săa plece si poate l-ar fi și lovit pe Leiba, daca nu ar fi venit tocmai atunci niste musterii. Pleca, amenintandu-l ca se va intoarce de Paste, in noaptea Invierii.